Ingrediente naturale folosite la prepararea măștilor

Ingrediente naturale folosite
la prepararea mastilor

Cele mai cunoscute sunt: oul, uleiurile vegetale, parafina, cazeina, substantele minerale (argila, caolin, carbonat de calciu, carbonat de magneziu, oxid de zinc, sulf etc.), drojdia de bere, caimacul din lapte, smantana, laptele, polenul, propolisul, anumite substante medicamentoase (mental, camfor, acid salicilic, alaun etc.), unele in-fuzii din plante, extractele din namoluri, sucurile de fructe, taratele de grau, faina de grau sau din alte cereale, amidonul, mierea.

Aplicare corecta a mastii cu argila pentru fata
Aplicare corecta a mastii cu argila pentru fata

Argila – poate inlocui caolinul in toate cazurile in care acesta este recomandat. Se ia orice tip de argila de undeva din apropierea casei, de preferat acela cu care lucreaza olarii sau artistii plastici. Se usuca, se cerne apoi prin sita pentru indepartarea pietricelelor si im-puritatilor si se foloseste ca si caolinul. Se mai poate folosi si argila verde, ce se gaseste in comert la magazinele naturiste.

Mierea – ar trebui sa nu lipseasca din continutul niciunei masti, datorita actiunii deosebite pe care o are asupra tenului, in orice si-tuatie. Este un produs cu efecte antibiotice, hidratante, cicatrizante, de refacere a pielii etc. Se folosest atat pentru par cat si pentru ten sau buze !

Uleiurile vegetale – sunt foarte indicate pentru tenurile uscate. Se poate folosi orice fel de ulei (de masline, migdale, floarea-soarelui. soia, germeni de porumb etc.). Oricum uleiurile vegetale intra in componenta multor rujurilor.

Mastile cu ulei se aplica sub forma unor comprese. Uleiul trebuie sa fie caldut, pentru a inmuia stratul comos al epidermei, precum si pentru a indeparta impuritatile de pe piele si de pe ten. Pot fi aplicate si sub forma de paste, creme , in combinatie cu: argila, caolin, tarate, amidon, malai etc.

Uleiurile esentiale sunt fenomenale in cosmetica. Utilizarea lor este atat de larga si cu un atat de puternic efect incat o s aii dedicam un subiect aparte.

Caimacul de lapte si smantana – au actiune emolienta si sunt recomandate pentru tenurile uscate. Trebuie sa fie foarte proaspete.

Cazeina – este emolienta si calmanta, reface pielea. Se obtine din lapte de vaca.

Parafina – aplicata pe piele in forma topita, formeaza prin ra- i uc un strat izolator care nu lasa sa se evapore transpiratia eliminata din cauza temperaturii ridicate. in cazul tenului uscat, caracterizat intr-o transpiratie insuficienta, nu are rost sa fie aplicata, deoarece nu are efect. Aplicarea unui strat de crema sub masca de parafina

este o metoda buna, ce are un efect emolient. Se poate aplica la temperaturi destul de ridicate, de 50-60°C. Apa si uleiul nu pot fi tolerate la aceste temperaturi.

Polenul de albine – se freaca grauncioarele de polen cu putina tinctura din orice planta, pana se sfarama si se obtine o pasta vascoasa, consistenta. Polenul este cea mai hranitoare substanta naturala, continand toate vitaminele. Ajuta la revitalizarea tuturor tenurilor.

polenul in cosmetica

Propolisul – se foloseste sub forma de tinctura, insa numai cu caolin sau amidon. Este antibioticul cel mai indicat a fi utilizat la orice afectiune a pielii: eczeme, acnee, rani mai mari sau mai mici.

Sucurile – se prepara din legume si fructe ce se aleg in functie de natura tenului. Se prepara chiar inainte de a se folosi, deoarece, daca stau mai mult in aer, se oxideaza, isi schimba culoarea si nu mai sunt utilizabile.

Sucul de fragi, capsuni are actiune tonica. Se mai pot folosi sucuri de: rosii, portocale, caise, piersici, struguri albi. Sucul de gutuie se recomanda tenurilor grase, pentru ca este tonic si astringent. Cea-iul din seminte de gutui este emolient si se foloseste in cazul tenurilor uscate. Morcovii rasi sau sucul de morcovi se intrebuinteaza pentru tenurile uscate si iritate deoarece contin multa vitamina A, care reface integritatea pielii, avand actiune emolienta si calmanta. Se poate combina cu caimac proaspat (sau smantana) si caolin, rezultand o masca pentru tenul uscat. Daca se mai pune si putina crema nutritiva, polen sfaramat sau laptisor de matca se obtine masti foarte hranitoare indicate pentru tenul imbatranit.

Drojdia de bere – se amesteca un cub de drojdie cu lapte pana capata consistenta unei smantani si se aplica pe fata. Este recomandat sa se aplice acest tratament de cel putin doua ori pe luna, fiind efi cient mai ales pentru tenurile grase. Masca se tine 20 de minute, dupa care se spala. Mentionam faptul ca ar fi bine sa acoperiti ochii cu felii de castravete. Exista sampone speciale continand drojdie de bere , tocmai pentru a beneficia de multitudinea de vitamine ( B ) din drojdie.

Mierea – se dilueaza mierea cu putina apa si apoi se intinde pe fata si pe decolteu, masandu-se bine pentru a patrunde in profun-zime. Se poate lasa o ora, apoi se spala. Datorita vitaminelor este foarte eficienta pentru toate tipurile de ten, dand o noua stralucire epidermei tenului, buzelor. Tratamentul se poate aplica saptamanal.

Se utilizeaza si pe buze fiind un foarte bun emolient. De multe ori poate inlocui cu succes chiar si rujurile emoliente.

Infuziile din plante – se folosesc pentru curatare sub diverse forme: comprese, pulverizate in alte substante sau chiar amestecate cu cao-lin, argila, amidon pana se formeaza o pasta de consistenta dorita.

Se prepara din 2 lingurite de planta maruntita la 100 ml apa clo-cotita. Se acopera timp de 15 minute, se strecoara si se pot folosi. Infuziile din radacini se fierb timp de 10-15 minute, dupa care se .itccoara si se folosesc la fel ca si celelalte.

Infuziile din musetel, tei, nalba, salata verde, salvie sunt calmante, descongestionante si se folosesc in general pentru pielea uscata si iritata.

Infuziile din anin, castan, cimbru, patlagina, levantica, albas- iidc au actiune astringenta si se folosesc in cazul tenurilor grase cu porii dilatati.

Namolul – poate fi utilizat numai dupa ce a fost sterilizat in pi, alabil. Se foloseste in cazul tenului gras.

Aplicare corecta a mastii cu namol pentru fata

Se mai pot folosi si alte substante: talc, amidon, oxid de titan, osid de zinc, carbonat de magneziu etc.

Acidul acetic (otetul) – are actiune stimulativa, tonica si foloseste destul de des contra mancarimilor sau intariturilor pielii.

Acidul lactic – este astringent.

Acidul tartric (sarea de lamaie) este astringent si atenueaza inuispiratia exagerata.

Acidul citric (sucul de lamaie) – este antiseptic, astringent, an- iipi iiriginos si usor decolorant.

Acidul boric – este antiseptic si antiinflamator.

Acidul salicilic – este antiseptic. Se foloseste intr-o concen- tmtic de 1-2% pentru ca in cantitate mai mare pro voaca descuamarea pielii. Este folosit cu prodenta in cadrul sampoanelor in urma acestui efect.

Alaunul (sulfatul de aluminiu si potasiu) – este un astringent pu- Icinic.

Ihtiolul 2% – se utilizeaza la tenuri acneice sau seboreice.

Tinctura de benzoe – este usor astringenta, decoloranta, cal- la, dar de cele mai multe ori se foloseste pentru a se conserva mai bun pioduscle cosmetice.

fineturile din plante medicinale – sunt indicate in variate nl< .tinui ale pielii. in general se pune o lingurita de tinctura la 50 ml apa au alta substanta. Se folosesc mai mult pentru afectiuni ale te-mu ilor grase, deoarece alcoolul din tincturi elimina grasimea si astupa porii, fiind astringent si dezinfectant. in plus, se adauga si efectul pe care-l are planta respectiva.

Usturoiul este mai rar folosit insa extrasele din usturoi prin efectul lor antimicrobia si antimicotic puternic au o raspandire larga in aceste zile in sampone cu usturoi si in creme pentru fata.